CITESC: Lumina crucii

„Partea cea mai adâncă a sinelui nostru este descoperită prin atitudinea pe care o avem față de crucea lui Isus. Dacă stăm în lumina ei, o vom percepe ca pe o piatră de încercare unde suntem testați și dovediți până în adâncul ființelor noastre.”

„Crucea nu are doar puterea de a cuceri păcatul, ci și de a-l dezvălui. Înainte de a putea fi „mort față de orice viciu”, trebuie să existe lumină pentru a descoperi caracterul său dezgustător.”

„Există acei oameni care pot mărturisi că observarea legăturii dintre moartea lui Hristos și păcatul lor le-a descoperit imediat caracterul adevărat al păcatului și i-a frânt puterea într-atât încât crucea s-a dovedit a fi, într-un mod complet neașteptat, calea lor spre libertate. Uită-te la El, ca la adevăratul Șarpe de aramă, până când febra și otrava păcatului tău vor fi vindecate.”

„Sfințenia este elementul în care trebuie să fie găsite salvarea și cerul. Da, crucea mă condamnă să devin sfânt. Fiecare creștin este un sfânt prin chemare.”

„Moartea și viața Lui de înviere mă condamnă să fiu sfânt și este nespus de rușinos pentru mine să pretind că sunt una cu El în eliberarea de pedeapsa păcatului pe care o asigură crucea Sa și să nu fiu una cu El în atitudinea Lui față de păcat și în atitudinea Lui față de Dumnezeu.”

„Adevărații crucificatori au fost păcatele noastre – și noi, noi înșine – păcătoșii pentru care El a murit. Aceasta a fost adevărata putere a întunericului care a pus în mișcare tot șirul morții. Păcate voliționale renăscute în gând și în acțiune, rănile care au fost suferite pe Muntele Calvarului. Și aceasta descoperă în noi adevărata adâncime și dimensiune a vinii noastre.”

„Sufletul poate consimți că în încăperile imaginilor să rămână atârnate poze ale lururilor rele, chiar și dacă răul nu ar putea fi niciodată trădat în fapte. Păcatele duhului ar putea fi ascunse sub o viață care în exterior nu poate fi învinuită. Unica noastră siguranță stă în a avea întreaga viață judecată în lumina crucii, însușindu-ne în mod continuu curățirea, pe care crucea a pregătit-o, de orice întinăciune a cărnii și a duhului.”

Aceste citate sunt din cartea „Calea Crucii”  scrisă de J. Gregory Mantle – Editura Perla Suferinței. Mai multe citate AICI!

De câte ori a fost ispitit Isus Hristos?

La o astfel de întrebare, probabil că te duci cu gândul la evenimentele descrise în Evanghelia după Matei capitolul 4, unde găsești Ispitirea Domnului Isus Hristos. Și ne gândim la un răspuns imediat: de trei ori!

Dar nu este așa, pentru că Isus a fost ispitit de diavolul deseori prin intermediul oamenilor cu care interacționa, prin farisei, saduchei, chiar și prin ucenicii lui Hristos.

„Fariseii şi Saducheii s-au apropiat de Isus, şi, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer.” Matei 16:1

„Fariseii au venit la El, şi, ca să-L ispitească, I-au zis: […]” Matei 19:3

„Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare: …” Matei 22:35

„Petru L-a luat deoparte și a început să-L mustre, zicând: „Să te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ți se întâmple așa ceva!” Dar Isus S-a întors și a zis lui Petru: „Înapoia Mea, Satano: tu ești o piatră de poticnire pentru Mine!” Matei 16:22-23

Așadar, Isus a fost ispitit deseori de diavolul în diverse forme și prin diferite persoane. Dacă Mântuitorul nostru s-a confruntat cu ispita atât de des, tot astfel și noi suntem ispitiți zilnic. Important este să fim învingători! Cum e posibil? Nu prin eforturi proprii ci prin harul și puterea lui Dumnezeu și cu ajutorul Cuvântului Său.