Potrivit maiașilor vremea ar trebui să arate așa pe 21 decembrie 2012:
Dar potrivit Bibliei adevărul este:
„Vegheați, dar, pentru că nu știți în ce zi va veni Domnul nostru. […] De aceea și voi fiți gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.” Matei 24:42, 44.
ARIPI SPRE CER
Iubirea Ta simt cum mă-nconjoară
Zi de zi îmi dă nâdejde
Zi de zi ea mă ridică
Prin iertarea Ta simt eliberare
Ce îmi dă putere
Ca-n prezența Ta să prind
Ref: Aripi spre cer, aripi spre cer
Doar iubirea Ta îmi dă viață
Să privesc cerul prin speranță
Și să simt căldura mâinii Tale
Ce îmi dă aripi spre cer, aripi spre cer
Privirea Ta blândă și duioasă
Liniștea ea mi-a adus
Și un cântec nou pe buze
Ce azi Isus vreau să-l cânt doar Ție
Ce-mi va da putere
Ca-n prezența Ta să prind.
autor și compozitor: Alina Havrisciuc
Comanda noul album „Aripi spre cer” la:
Havrisciuc Gabriel – 0744 424 000
E-mail – havrisciucgabi@yahoo.com
Am fost recent la o conferință a tinerilor și am rămas surprins să văd următoarea imagine: un sicriu în care se aflau lucruri interzise, precum sticle cu băuturi alcoolice, reviste de prezentare a modei, pachete de țigări, cătușe și anumite cutii cu pastile.
Cred că e o idee foarte inspirată pentru a sugera că prin moartea lui Hristos omul a murit față de păcatele din trecut.
În acest sens Sfânta Scriptură spune „Fiindcă prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat, odată pentru totdeauna; iar prin viaţa pe care o trăieşte, trăieşte pentru Dumnezeu. Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru. Deci, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor şi să nu mai ascultaţi de poftele lui.” Romani 6: 10 – 12.
Când ați citit titlul, așa-i că v-ați gândit la sfârșitul lumii, potrivit calendarului maiaș? Dar eu doresc să vă spun că sigur pe 21 decembrie 2012, dacă Hristos nu revine până atunci, va fi sfârșitul primului semestru din acest an școlar. Vineri, 21 decembrie 2012, este ultima zi de școală înainte de vacanța de vară, e sfârșitul semestrului I din anul școlar 2012-2013. 
După ce s-a speculat că potrivit calendarului maiaș sfârșitul lumii va fi pe 21 decembrie 2012, citeam astăzi un articol pe EVZ.ro, cum că liderii maiașilor au ieșit în Central Park – New York și au declarat că lumea nu se va sfârşi pe 21 decembrie 2012, ci că acest calendar maiaş este format din mai multe cicluri, iar pe 21 decembrie 2012 se încheie unul din aceste mari cicluri și începe un nou ciclu, care ne va oferi noi oportunități.
E bine că în cele din urmă au ajuns la concluzia că nu va fi sfârșitul lumii! Pentru a justifica eroarea au adus câteva explicații care nu aduc nimic nou, că și ziua de mâine e nouă, și aduce noi oportunități.
Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia este foarte clară cu privire la revenirea lui Isus Hristos:
„Vegheaţi, deci, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru. Să ştiţi că, dacă ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. De aceea şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.” Matei 24: 42-44
„Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură şi pământul, cu tot ce este pe el, va arde.” 2 Petru 3:10
„Pentru că voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea.” 1 Tesaloniceni 5:2
Mă bucur de schimbarea pe care Dumnezeu a ales s-o facă în slujirea cumnatului meu, Corneliu Olan. Am vorbit cu Corneliu la începutul acestei luni și mi-a împărtășit propunerea pe care a primit-o, de a fi pastor principal la Biserica „Elim” din Atlanta. Apreciez modul în care s-a lăsat călăuzit de Dumnezeu spre o astfel de schimbare majoră și așteptam confirmarea schimbării. Iată că astăzi dimineață, pe blogul pastorului Cristian Ionescu, am găsit și vestea confirmării: Corneliu Olan, ales pastor al Bisericii „Elim” din Atlanta . 
Pastorul principal al Bisericii „Elim” din Chicago, Cristian Ionescu, alături de care a slujit ca pastor asistent, declară printre altele: „Pentru noi, mutarea fratelui Corneliu Olan este un prilej de simțăminte amestecate. Lacrimile, șocul, regretul pe care le-am citit (și împărtășit) pe fețele credincioșilor din biserica noastră, aseară, în timpul anunțului, dovedesc dragostea și respectul de care s-a bucurat acest lucrător. Pe de altă parte, promovat acum 11 ani și format în mijlocul nostru, votul bisericii din Atlanta ne onorează.”
Doresc ca și prin intermediul acestui spațiu să-i transmit FELICITĂRI și MULT HAR pe noul drum al slujirii!
Inspirat de cântarea de laudă intonată de David o dată cu aducerea chivotului lui Dumnezeu la Ierusalim (1Cronici 16:8-36) încerc o adaptare a acestei cântari pentru românii de astăzi:
„Lăudați pe Domnul, chemați Numele Lui:
faceți cunoscut printre români faptele Lui înalte!
Cântați, cântați în cinstea Lui!
Vorbiți despre toate minunile Lui!
Făliți-vă cu Numele Lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!
Căutați pe Domnul și sprijinul Lui,
căutați neîncetat Fața Lui!
Aduceți-vă aminte de minunile pe care le-a făcut,
de minunile Lui și de judecățile rostite de gura Lui,
voi, copiii răscumpărați prin sângele lui Isus Hristos, aleșii Lui!
Domnul este Dumnezeul nostru;
judecățile Lui se împlinesc pe tot pământul.
Aduceți-vă aminte totdeauna de legământul Său,
de făgăduințele Lui, făcute pentru o mie de generații de oameni,
de legământul pe care l-a făcut cu Avraam
și de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac;
El l-a făcut o lege pentru ucenici,
un legământ veșnic pentru creștini,
zicând: „Împărăția lui Dumnezeu este aproape!”
Ei erau puțini la număr atunci,
foarte puțini la număr și prigoniți pe pământul acesta,
Și mergeau dintr-o cetate în alta
și dintr-un oraș în altul;
dar El n-a îngăduit nimănui să le ia mântuirea,
și va judeca aspru din princina lor pe cei ce-L resping,
zicând: „Nu Te rog să-i iei din lume,
ci să-i păzești de cel rău”.
Cântați Domnului, toți locuitorii României!
Vestiți din zi în zi mântuirea Lui;
Povestiți în toate țările slava Lui,
printre toate națiunile minunile Lui!
Căci Domnul este mare și foarte vrednic de laudă,
El este de temut mai presus de toți dumnezeii;
căci toți dumnezeii națiunilor sunt idoli,
dar Domnul a făcut cerurile.
Măreția și strălucirea sunt înaintea Feței Lui,
tăria și bucuria sunt în Locașul Lui.
Familii de români, dați Domnului,
dați Domnului slavă și cinste!
Dați Domnului slavă pentru Numele Lui!
Aduceți daruri și veniți înaintea Lui,
închinați-vă înaintea Domnului cu virtuți sfinte.
Tremurați înaintea Lui, toți locuitorii României!
Căci țara este întărită și nu se clatină.
Să se bucure cerurile și să se veselească pământul!
Să se spună printre națiuni că Domnul împărățește!
Să urle Marea Neagră cu tot ce este în ea!
Câmpia României să se veselească împreună cu tot ce este pe ea!
Să chiuie copacii din pădure înaintea Domnului!
Căci El vine să judece pământul.
Lăudați pe Domnul, căci este bun
căci îndurarea Lui ține în veac!
Ziceți: „Mântuiește-ne, Dumnezeul mântuirii,
strânge-ne și scoate-ne din mijlocul lumii,
ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt
și să punem slava în a Te lăuda!
Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul României, din veșnicie în veșnicie!”
Dacă în prima ieșire la Siret cu elevii, pentru a vizita copiii abandonați de părinți, care acum locuiesc în câteva case de copii din această localitate, m-a surprins dăruirea financiară a acestora, în cea de-a doua ieșire, care a avut loc astăzi, 24 martie 2012 m-a surprins deschiderea sufletească a elevilor.
Deși am fost de mai multe ori la Siret la acei copii, care au deficiențe fizice și psihice, cu diverse grupuri de tineri, în nici una dintre vizitele de până acum nu am observat o așa deschidere sufletească din partea celor care îi vizitau.
Am surprins în cadrul vizitei de astăzi deseori ochi înlăcrimați, lacrimi șterse pe furiș, îmbrățișări sincere și o preocupare atentă a elevilor față de copiii abandonați la Siret.
Elevii cu care am mers în această zi sunt din mai multe clase de-a VIII-a. Oare la această vârstă elevii sunt mai sensibilizați de nevoile celor în suferință, mai mult decât cei mai mari decât ei? Sau doar a fost o influență a Duhului Sfânt asupra acestora, pentru a se deschide față de acei copii, care au nevoie de afecțiune?
Citind Biblia potrivit Agendei 2012 m-am oprit în dreptul unei propoziții scurte, cu care de fapt se încheie și capitolul 6 din Evanghelia după Matei: „Ajunge zilei necazul ei”.
Dacă am înțelege profunzimea acestei afirmații, rostită de Însuși Fiul lui Dumnezeu, n-am cunoaște ce este depresia, n-am simți ce este stresul și n-am avea nopți neliniștite. Într-o astfel de afirmație se află cheia unei trăiri zilnice în voia lui Dumnezeu!
De ce îți frămânți mintea cu ceea ce nu poți rezolva astăzi? De ce te gândești într-un mod atât de intens asupra lucrurilor ce știi că trebuie să le faci mâine, sau săptămâna viitoare?
Ne concentrăm atât de intens pe problemele din viitor încât nu mai vedem problemele de astăzi! Ne frământăm atât de mult cu ceea ce urmează în zilele următoare, fără să ne dăm seama că astăzi noi avem de rezolvat anumite lucruri, și astfel nu reușim să facem NIMIC! Îngrijorarea și preocuparea intensă și fără rost cu lucrurile ce trebuie să le facem în VIITOR ne întunecă perspectiva asupra lucrurilor pe care trebuie să le facem ACUM!
Este o strategie a celui rău: de a da de lucru minții noastre cu lucruri care ne stau în față, dar la care nu am ajuns, sau încă nu ne confruntăm cu ele. De ce? Pentru ca să nu fim atenți la lucrurile pe care le facem acum! Și astfel… ne trezim înfrânți, ineficienți, obosiți, stresați, răniți și că am rănit pe alții. Toate acestea pentru că nu înțelegem „necazul” și responsabilitatea zilei în care trăim!
Dacă este vorba de un „necaz” al zilei în care nu mai putem face nimic, în loc să-L invităm pe Isus Hristos să intervină imediat, începem să ne gândim asupra consecințelor necazului în viitorul imediat sau mai îndepărtat: Ce o să fac mâine dacă nu trec învingător prin acest necaz? Totul se va nărui… Când de fapt trebuie să înțelegem că trebuie să ne rugăm într-un mod specific pentru necazul de astăzi, ca Dumnezeu să intervină acum și să schimbe acea situație imposibilă din punct de vedere uman. Ajunge zilei necazul ei, nu mai crea prin imaginația ta o altă serie de necazuri, pentru că Isus Hristos aduce soluția pentru necazul tău de astăzi.
Dacă este vorba de un „necaz” al zilei în sensul de responsabilitate pe care o avem astăzi de îndeplinit, suntem tentați deseori să privim la responsabilitățile pe care le avem mâine, să ne gândim că sunt atât de grele, atât de solicitante, încât lăsăm responsabilitățile de astăzi neîndeplinite sau îndeplinite în mod superficial, pentru că nu am înțeles că „îi este de ajuns zilei responsa
bilitatea ei”. Și mai dureros ar fi să descoperim la sfârșitul unei zile că datorită frământării noastre atât de intense nu am reușit să facem NIMIC din ceea ce trebuia să facem astăzi, aceasta înscriindu-se într-o conștientizare de ultim moment al zilei…
Ajunge zilei necazul ei… nu mai adăuga alte gânduri și planuri pe care nu le poți realiza astăzi!
Conștientizează „necazul zilei de astăzi”, realizează responsabilitatea zilei de astăzi, și nu uita ca în toate să ceri intervenția lui Isus Hristos pentru „necazul zilei”, iar acolo unde tu nu mai poți face nimic, Isus va face totul!
La începutul acestui an fiecare membru al Bisericii Penticostale „Filadelfia” Suceava a primit o agendă, care constituie un instrument de lucru extrem de eficient. 
Este o idee nouă, implementată o dată cu începerea acestui an și personal cred că este o idee extraordinară! Nu am auzit până acum de vreo biserică penticostală care să aibă o astfel de agendă. Cu siguranță în Suceava nu este vreo biserică penticostală care să aibă o agendă a bisericii…
Agenda este proiectată în așa fel ca să dezvolte relația noastră cu Dumnezeu și cu a fraților. La fiecare zi din an se 
află un text din Biblie, recomandat spre a fi citit, și există un spațiu în care poți nota măcar o idee cu care Dumnezeu te luminează. Spațiul din agendă pentru fiecare duminică este mai consistent, astfel oferindu-ne posibilitatea de a nota ideile principale din mesajele biblice ce vor fi rostite în serviciile divine, în agendă menționându-se cu roșu textele biblice din care se va predica. Toate acestea contribuie într-un mod consistent la dezvoltarea relației noastre cu Dumnezeu, astfel având posibilitatea să pășim în profunzimea părtășiei cu EL.
În ceea ce privește dezvoltarea relațiilor cu ceilalți s-a atașat o agendă telefonică cu numerele de telefon ale tuturor membrilor din biserică,
aceasta fiind o bază necesară pentru fiecare persoană ce formează Trupul lui Hristos. Pe lângă aceasta, având în vedere unitatea comunității și direcționarea tuturor spre aceeași țintă, în prefața agendei este prezentat Manualul Bisericii „Filadelfia” și angajamentul pe care trebuie să-l facă fiecare membru al bisericii în anul 2012.
Având în vedere toate acestea consider că o astfel de agendă este necesară și extrem de eficientă pentru o comunitate de credincioși locală. Printr-o astfel de agendă se poate răspunde într-un mod actual numeroaselor nevoi ale credincioșilor din perioada contemporană!
Unii îți întind mâna ca să-ți facă rău, alții ca să te ajute. Dar cei mai mulți stau cu mâinile încrucișate, fără a face absolut nimic, această atitudine fiind cea mai distructivă… Dumnezeu mi-a dat harul în „sfertul de veac” pe care l-am parcurs până în prezent să întâlnesc persoane din fiecare categorie!
Unii dintre cei cu care am interacționat n-au știut să facă altceva decât să lovească, exprimându-se cu o lipsă de cunoștință absolută, sau pe baza a ceea ce au auzit de la „oameni de încredere”… Astfel rostind cuvinte care lasă răni adânci, care poate se vor cicatriza în timp, dar urmele rămân… Deși poate în înfățișarea exterioară nu poți arăta durerea interioară pentru a te proteja de următoarea lovitură, totuși inima poate fi fărâmițată prin fiecare cuvânt rostit… Nu putem fi din piatră!
Alții aparent și-au încrucișat mâinile când de fapt prezintă un interes diabolic de a te a avea pe agenda zilnică ca subiect de discuție… Cea mai mare tragedie este că aici se încadrează marea majoritate!
Totuși există UNII aleși de Dumnezeu care îți întind mâna ca să-ți ofere ajutor! Deși sunt puțini într-o societate care te formează să trăiești într-un individualism tot mai puternic. Cei care îți întind mâna să te ajute sunt cei care ascultă de glasul Lui în orice situație specifică… Da! Aceștia se exprimă prin cunoștința lui Dumnezeu. Aceștia îți întind mâna când ești pe marginea prăpastiei, gata să aluneci într-o adâncă dezamăgire și când ești dispus să renunți la tot ce ai construit frumos.
Am ales să mă prind de mâna întinsă a celor care am simțit că în mod sincer doresc să contribuie la formarea mea în chipul tot mai asemănător al lui Hristos!
Am decis să evit persoanele care sunt conduse de interese meschine, formate într-un stil distructiv care împrăștie moartea în loc de viață, îmbibați de tot mai multe strategii politice care creează o stare de confuzie totală… și am decis să călătoresc spre CER cu persoane care mai presus de orice Îl iubesc pe Dumnezeu și le pasă de sufletele semenilor! Aceștia sunt însetați după cunoașterea planului lui Dumnezeu și au o pasiune vie în aplicarea acestuia în fiecare zi din viață!
Sunt recunoscător lui Dumnezeu că mi-a hăruit cunoașterea a cel puțin două persoane care întind mâna sincer ca să ajute, fiind însoțiți cu autoritatea cunoașterii din partea lui Dumnezeu! Astfel am învățat că trebuie să fiu o persoană care la rândul meu să întind mâna celor care au nevoie, dar doar prin descoperire de la Dumnezeu asupra acelor situații specifice!
Andrei Varasciuc 