În mintea oamenilor se imprimă tot mai mult ideea că Dumnezeu nu va pedepsi pe oameni printr-un foc veșnic, pentru că El este dragoste și nu poate supune Creația Mâinilor Sale la o astfel de pedeapsă. În cel mai rău caz oamenii vor fi anihilați, dar nu chinuiți etern… Filozofii care sunt contrare Bibliei!
Existența acestor filozofii se reflectă din:
1. Raritatea discuțiilor despre IAD;
2. Trăirea într-o tot mai mare imoralitate a oamenilor;
3. Accentuarea dragostei lui Dumnezeu, fără a se aduce aceasta în echilibru cu dreptatea lui Dumnezeu.
Totuși… pornind de la versetul 41 din Matei 25 în care scrie: „Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic care a fost pregătit pentru diavolul și pentru îngerii lui!” (NTR) observăm că termenului de foc îi este atribuit caracteristica „veșnic” ceea ce arată permanența focului.
Apoi, meditând, m-am dus cu gândul la momentul chemării lui Moise de către Dumnezeu dintr-un rug aprins ce nu se mistuia: „Acolo i S-a arătat Îngerul Domnului într-o flacără de foc care ieșea dintr-un tufiș. Moise s-a uitat într-acolo și a văzut că, deși tufișul ardea, totuși nu se mistuia.” Aceasta este o imagine care ne poate sta ca dovadă că Dumnezeu poate lăsa un foc ce nu mistuie, dar care arde continuu.
Așadar, în iad focul va arde continuu – aceasta este realitatea iadului exprimată în Biblie, ceea ce exclude ideea de anihilare a omului, sau că folosirea focului pentru a descrie iadul ar fi în mod metaforic.
Să prezentăm oamenilor întreaga imagine eshatologică: splendoarea Cerului și durerea Iadului. Să proclamăm întreg caracterul lui Dumnezeu: dragostea și dreptatea Sa!
Andrei Varasciuc 